Standardul ISO 8573-1: costul neconformitatii

De fapt, pentru început, este o întrebare greşită. Nu există legi, reguli şi doar foarte puţine instrucţiuni (fără caracter obligatoriu) cu privire la nivelul de calitate a aerului care ar trebui definit pentru o anumită aplicaţie.

Partea bună este că, datorităISO8573, există transparenţă în ceea ce priveşte definirea nivelurilor de calitate a aerului pentru particule solide, umiditate şi conţinutul total de ulei (mai corect, compuşi organici volatili).

Ceea ce nu face ISO8573 este să definească nivelurile de calitate a aerului pentru fiecare tip de aplicaţie. Această definire este responsabilitatea proprietarilor de procese. Aceştia sunt singurii care ştiu pentru ce este utilizat aerul comprimat şi, prin urmare, ce riscuri ar putea crea pentru calitatea produselor pe care le realizează.

Aceste riscuri pot varia mult, în funcţie de proces. Oricine cunoaşte subiectul va înţelege imediat că riscul este cu atât mai mare cu cât aerul comprimat este în contact mai mult timp cu produsele şi cu cât contactul este mai apropiat.

În plus, condiţiile ambiante vor influenţa calitatea necesară a aerului, de ex. umiditatea: cu cât temperatura ambiantă este mai mică, cu atât este mai mare riscul de condens (cu toate efectele adverse posibile) şi, prin urmare, există cerinţe mai mari pentru punctul de rouă al aerului comprimat.

Din acest motiv, trebuie efectuată o analiză detaliată a riscurilor. Odată definite riscurile, trebuie luate măsuri de atenuare şi control.

În sectoarele industriale, cum ar fi cel al alimentelor & băuturilor, există standarde de sistem de management, cum ar fi ISO22000. Aceste standarde nu definesc nivelul de calitate a aerului comprimat necesar. Acestea prevăd că trebuie respectată o anumită metodă pentru a asigura calitatea şi siguranţa produselor. Metoda este denumită în mod obişnuit HACCP: Hazard Analysis and Critical Control Points (analiza riscurilor şi punctele critice de control).

Analiza riscurilor se referă la evaluarea riscurilor. Punctele critice de control implică atenuarea riscurilor şi monitorizarea şi menţinerea nivelurilor de calitate necesare. În acest fel, sunt asigurate calitatea şi siguranţa procesului de producţie.

Cu cât riscul este mai mare, cu atât daunele rezultate sunt mai mari în cazul unei contaminări. Proprietarul procesului va defini cerinţele de calitate a aerului pe baza acestora.

După stabilirea nivelului necesar de calitate a aerului, se poate face alegerea corectă a echipamentului, atât în materie de tehnologie a compresoarelor, cât şi în materie de tratare a aerului.

Pentru riscuri foarte mari, cu daune ridicate, opţiunea corectă este evitarea totală a riscurilor. Pentru riscuri limitate, există posibilitatea de a alege o diminuare mai moderată a riscului.

Un bun exemplu în acest sens este alegerea compresoarelor fără ulei pentru aplicaţii care nu tolerează prezenţa uleiului în nicio stare: lichid, aerosol sau vapori. La compresoarele fără ulei, uleiul nu intră niciodată în contact cu aerul comprimat, excluzând efectiv orice contaminare cu ulei din compresoare.

Riscul rămas, considerat acceptabil pentru proces şi produse, va defini preţul echipamentului, atât pentru compresoare, cât şi pentru tratarea aerului.

Imaginaţi-vă doar o singură scurgere de ulei: daunele rezultate sunt în multe cazuri atât de dezastruoase încât justifică un cost de multe ori mai mare al investiţiei.

Cu alte cuvinte, prin lipsa investiţiilor în echipamente de aer de înaltă calitate, vă asumaţi un risc inutil care poate avea consecinţe devastatoare pentru compania dvs.

De asemenea, umiditatea şi particulele pot afecta sistemul de aer comprimat, aplicaţia şi produsele. Umiditatea poate cauza coroziunea conductelor de distribuţie a aerului şi a echipamentelor din aval şi potenţiale formare a coloniilor de bacterii. Aceasta ar putea duce la probleme grave şi costisitoare pentru echipamente şi aplicaţii, cum ar fi instrumentele pneumatice, sistemele de frânare pneumatice, sistemele respiratorii ale spitalului.

Prin urmare, alegerea echipamentului corect de tratare a aerului va fi cea mai rentabilă modalitate de a vă proteja investiţia, procesul de producţie şi de a asigura durata de funcţionare necesară.

Chiar mai mult, lucrurile se vor înrăutăţi şi mai mult atunci când aerul ajunge la destinaţia finală: produsele finale.

Există un motiv pentru care anumite domenii, cum ar fi sectorul alimentar şi al băuturilor sau industria farmaceutică, sunt supuse unor cerinţe foarte ridicate de calitate a aerului. Dacă sunt contaminate, produsele lor pot dăuna grav consumatorilor. 

Potenţialele probleme şi cheltuieli care decurg din tratarea inadecvată a aerului comprimat pot fi reduse la costul unei investiţii în echipamente de calitate premium, cum ar fi compresoarele fără ulei, tehnologie adecvată a uscătorului şi filtrare. 

Cu alte cuvinte: merită întotdeauna să luaţi în serios calitatea aerului şi tratamentul adecvat al acestuia. 

Cu experienţa noastră îndelungată în calitate de producători de compresoare şi echipamente de tratare a aerului, vă puteţi baza pe produsele, serviciile şi expertiza noastră pentru a livra clasa de calitate a aerului de care aveţi nevoie.