Standardul ISO 8573-1:2010 pentru a obține calitatea corectă a aerului comprimat
Nu tot aerul comprimat este la fel. Unele aplicații - producția alimentară și farmaceutică, de exemplu - necesită cu siguranță un aer curat . Pentru alții, obiectivul principal în ceea ce privește calitatea aerului este să asigure fiabilitatea și durata de viață a echipamentelor antrenate cu aer.
Filtrarea aerului comprimat
Majoritatea sistemelor de aer comprimat au nevoie de unul sau mai multe filtre. Aerul dintr-un compresor poate conține contaminanți: nisip, praf, rugină, bacterii și viruși. Acest mix vă poate compromite instrumentele alimentate cu aer, procesele și produsele finale. De aceea filtrele sunt o componentă crucială a sistemului de aer pentru a proteja calitatea și fiabilitatea producției dumneavoastră. Dar cât de pur ar trebui să fie aerul comprimat și ce filtrare ar trebui să obțineți?
De ce trebuie să cunoașteți calitatea aerului comprimat?
Sunt două motive pentru care utilizatorii de aer comprimat ar trebui să știe nivelul de puritate de care au nevoie.
- În unele aplicații sunt necesare standarde specifice de calitate a aerului. Nerespectarea poate duce la închiderea fabricilor, amenzi sau penalități.
- Cu cât aerul comprimat trebuie să fie mai curat, cu atât este mai scumpă producția. Aerul comprimat pur necesită echipamente suplimentare, precum filtre de aer și uscătoare, iar generarea acestuia consumă energie. Așadar alegerea purității corecte poate economisi bani.
ISO 8573-1:2010: De unde știți ce puritate a aerului comprimat aveți nevoie?
Alegerea purității adecvate a aerului comprimat pare probabil o sarcină descurajantă. Cu toate acestea, există un instrument care face lucrurile mult mai ușoare: se numește ISO 8573-1: 2010. Acesta este denumirea tehnică a standardului internațional pentru clasele de puritate a aerului. Acesta definește nivelurile acceptabile ale diferiților contaminanți - cum ar fi umiditatea, particulele, uleiul și alți poluanți - dintr-un flux de aer comprimat.Scurtul ghid de mai jos îi va ajuta pe utilizatorii de compresoare de aer să își găsească drumul în jurul ISO 8573-1: 2010 pentru a determina clasele de puritate a aerului.
Cum citim de fapt ISO 8573-1:2010?
Standardul ISO este împărțit în trei grupe principale de contaminanți:
- particule solide
- apă (atât lichidă, cât și vapori)
- ulei (atât aerosoli, cât și vapori).
Fiecare dintre aceste categorii are până la zece clase de puritate diferite (opt pentru particule, zece pentru apă și cinci pentru ulei)
Filtrare aer comprimat proiectate pentru a oferi aer de cea mai bună calitate
Este extrem de important pentru utilizator ca aerul comprimat să fie de calitatea potrivită.
Cu cât numărul categoriei este mai mic, cu atât aerul este mai curat. Asta înseamnă, de exemplu, aerul din clasa 4 poate avea mai multe impurități decât clasa 3.
În cazul particulelor solide, standardul definește câte părți mici poate conține aerul pe m3. Această secțiune este subdivizată în continuare prin mărimea particulelor. De exemplu, aerul din clasa 1 trebuie să conțină 20.000 sau mai puține particule cu o dimensiune de 0,1-0,5 microni, 400 sau mai puține particule cu o dimensiune de 0,5-1 microni și 10 sau mai puține particule cu o dimensiune de 1-5 microni (un micron este o măsură de mărime și este egal cu 1/1000 dintr-un milimetru). Aerul din clasa 2 necesită doar ca aerul să aibă 400.000 sau mai puține particule cu o dimensiune de 0,1-0,5 microni, 6.000 sau mai puține particule cu o dimensiune de 0,5-1 microni și 100 sau mai puține particule cu o dimensiune de 1-5 și clasa 3 nici măcar nu specifică o cantitate din prima categorie și, începând cu clasa 6, standardul ISO specifică doar concentrația de masă a particulelor în miligrame pe metru cub.
În cazul apei, clasele mai stricte sunt clasificate în funcție de punctul de rouă sub presiune și, începând cu clasa 7, pe baza conținutului de lichid din aer în gram pe metru cub. Mai exact, asta înseamnă că punctul de rouă al aerului din clasa 1 trebuie să fie de cel puțin -70 ° C, în timp ce aerul din clasa 9 poate conține între 5-10 g / m3 de apă și / sau vapori de apă.
În cele din urmă, clasa ISO pentru ulei este determinată de conținutul de ulei în mg / m3. Clasa 1 trebuie să conțină nu mai mult de 0,01 mg de orice tip de ulei, în timp ce aerul din clasa 4 poate avea o cantitate de 500 de ori mai mare (5 mg / m3).
Alegerea filtrelor pentru compresoare in functie de standardul ISO
Acum știți ce clasă ISO ar trebui să îndeplinească aerul comprimat, dar ce filtre aveți nevoie pentru aceasta clasă?
Căutați pur și simplu clasa ISO când selectați un filtru.
De exemplu, filtrele UD + Atlas Copco indică o performanță a clasei ISO de [1: -: 2]. Acest lucru înseamnă că ajută la obținerea purității aerului clasa 1 pentru particulele solide și clasa 2 pentru ulei. UD + nu filtrează umiditatea. De aici și „-” din mijloc.
Filtre compresoare de aer pentru diferite aplicații
Odată ce cunoașteți clasa ISO potrivită pentru aplicația dvs., puteți planifica ce filtru de aer va îndeplini cerințele respective. Dacă aveți nevoie de ajutor pentru a face alegerea corectă pentru aplicația dvs., reprezentantul dvs. Atlas Copco vă va ajuta cu plăcere.
